Alta amintire

lucrand la masina de brodat , mi-am adus aminte ca intr-o zi m-am chinuit mult sa adorm copiii la ora pranzului. cand am crezut ca am reusit au iesit copii afara sa se joace si s-au oprit ca de obicei pe piatra cea mare de la poarta mea. se intelege ca am sarit sa inchid geamul oricat de cald era. dar am suparat tare pentru ca era in zadar. asadar am luat o hotarare.

la poarta bunicii mele era o bancanu prea rea.
pe-atunci slujea drumetului grabit
pentru odihna sa.
astazi nu vreau sa am o bancala poarta mea.

ea nu-si mai are rostu`acela.e altceva.
am vrut s-ascund si piatra mare,
sa nu mai fie chiar nimic.
sa nu mai fie galagia carealunga somnul celor mici.

insemnarile mele de astazi se incheie ca un elefant. din lipsa de timp

Amintiri

acum , dupa atata timp de la infiintarea blogului meu, incep sa scriu pentru copiii mei si pentru tot omul care , din intamplare sau intentionat va citi acestea .

acum cand stiu ca nepotii mei vor pleca asa cum copiii mei au plecat, ma gandesc in urma la ce a fost. am nepotei deosebiti;am facut pentru ei ce am putut si chiar daca eu am fost severa , ei ma iubesc. am trecut prin multe impreuna si am invatat multe unii de la altii.
aici voi pune niste poezii pe care le-am facut in urma fiecarei reusite.

eu stau in casa cum nu stau
vecinii de la tara
si cu pisica si catel
din cand in cand un soricel
sa umple viata mea si-a lor
a nepoteilor.

doi nepotei am; doua flori,
un baietel si-o fata.
eu stiu ca viata lor din rai
le este masurata.

si sunt severa azi cu ei
cand se umple paharul,
dar sunt copii acum si ei
cum eram eu odinioara.

cand vreau sa le citesc povesti
ei , chiar atunci nu au astampar
dac`ar putea , ar cobora in beci
cu tot cu podina si scanduri.

la masa cand suntem cu toti
stam si-asteptam cuminti,
cuvintele de la nepoti
in rugaciuni fierbinti.

ionut , cand fi-va preot sfant
in lumea asta mare,
si muntii s-or urni din loc
si marea cat de mare.

o, Dumnezeule din cer
ce mandra sunt cu tine!
c-ai ajutat nepotii mei
sa spuna rugaciune.

pentru aceasta-s pe pamant
si mai am o lucrare,
sa semplineasca voi acum,
cat mai sunt pe picioare.

am avut si momente neplacute din partea slujitorilor raului , in fata carora am invins. am scris si pentru aceste momente care mi-au furat timpul si energia necesare altor treburi mai mari si mai bune de facut. am intalnit o persoana care voia sa ma oblige sa las nepotelul meu doar cu ea. cum puteam eu sa fac asta , cand pe chipul ei nu se vede chipul lui Hristos? cand prin cuvintele lor descoperi tainele raului.

tu esti ca ciuma-n trupul tau,
la spirit esti ca moartea,
esti slujitorul celui rau.
aceasta ti-e chemarea?

pui de naparca te numesti
pentru ca lucrezi raul.
de ce sunteti lasati sa fiti,
stie Mangaietorul!

si totusi voi printre noi stati
sa facem ce e bine,
cu tot ce-a lasat Dumnezeu
la tine si la mine.

te plangi cu noi cei buni acum
ca traim vremuri grele
dar niciodata n-ai gandi
cum sa treci peste ele.

sa nu simti greutatea lor
facand in lume bine
sa fii si tu un slujitor
curat in mana Domnului

curand venivor vremuri noi
vremuri de judecata
stiu ca de tine-mi va fi dor
naparca-mpovarata.

si inc`as vrea sa te ajut,
dac-as putea acuma.
caci daca timpul sa-mplinit,
mie nu-mi e totuna.

caci si tu stii;am suflet bun
si-as vrea sa te salvez cumva.
nici Domnul n-o va face-acum
caci nu e vrerea ta.

Mama

Salutare!

M-am gandit sa imi bag labutza si sa scriu despre acest blog.
Eu sunt Adina, fiica cea mare a Zenoviei-patroana blog-ului. La invitatia mamei, am actionat ca un ochi critic asupra aspectului general al acestui site si am incercat sa adaug cate putin din personalitatea ei in ceea ce ce veti vedea de acum inainte.

Va urez "vizionare" placuta si sa lasati multe comentarii!